sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Bună dimineața!


Deschid ochii, lumina a dat buzna prin draperiile albastre, șterse de vechiile lacrimi, uscate de Răsăritul de astăzi atât de diferit...Pare că m-am ridicat dintr-un corp străin..aș vrea să-i îngenunchiez Sufletului care m-a adunat de pe podea în pat, unde mă aflu contemplând, sorbind aer de victorie. Un geamăt de lene după o noapte lungă, plină de vise..atât de concrete. Pașii se nasc molcom pe plapuma de unde mă ridicam ținându-mă de margine, blochez leșinul și înaintez atât de normal spre bucătărie. N-am observat până acum dar unde e voalul negru de tristete, vină, durere? Unde mi-e rochia de spaimă? M-a dezvelit de nicăieri, mi-a dat bani să-mi schimb garderoba în haine parfumate, colorate..ce frumoase sunt când le vad în oglindă. Ce naturală par cu-n chip abia dezmeticit..ce vis sau minune m-a adus aici? O imagine de ieri seară, momente liniștite cum n-am mai trăit de mult..picuri de alcool strecurați într-o minte obosită..FERICIRE, prieteni și-un început de...dragoste? Vreau să cred că n-am să mai cad în plasa micuțului nerușinat, negru (idiot!)..vreau să cred ca magia s-a abătut asupra mea într-o realitate deloc absurdă..ești chiar tu, trupul, inima, cântecul meu, ce dor mi-a fost de voi! M-ați asaltat cu valuri de beatitudine, zâmbete..vă văd și acum în admirația unor imenși fulgi strecurați din cer pe fereastra mea, subit mistuindu-se, lovindu-se de buzele mele fragede.
-  Bună dimineața mamă, astăzi mănânc un rasarit cu garnitură de fericire și salată de..El. Aerul o să-l respir imediat ce mă duc să-i mulțumesc că m-a trezit.
Mă sechestrez în baie și dau drumul la apă...AU! e rece..și bună de dat pe față..sar ca un copil fericit abia ajuns la mare și îmi fredonez un cântec, hmmm, de unde îl știu? (cred că am uitat)..
-  Ce piele fină! Tu ai atins-o..ce solzi o întunecau până să apari..ce cutremur mă dărâma până să mă săruți. Trebuie să ști că ești cel mai bun medicament..sunt fără leac..ești fără piesă de schimb. Sunt geloasă..dormi la tine în cameră în timp ce-ți șoptesc să vii, să nu mai pleci, să nu-mi mai dai pace până ce sfârșesc.
Nu e o melodie de rămas bun..e o melodie de bun venit! So, welcome to my life...

Un comentariu: