luni, 21 martie 2011

Apocalipsa? [p1]

Stateam azi dimineata si ma intrebam, de ce toti au o concordanta a psihologiei in ceea ce priveste pasiunea catre dezastru, catre implinirea unei presupuneri tragice care sa afecteze alti oameni, natura si pe noi insine, de ce toti vad usi inchise, de ce toti cred ca prin indiferenta, razbunare si tradare vor fi supravietuitorii apocalipsei care va urma? De ce nimeni nu se trezeste din ceata aparentelor? De ce nimeni nu vede ca actele lor dracoase duc la ce unii numesc sfarsitul lumii, prabusirea constientului, prabusirea omenirii, disparitia celorlaltor vietuitoare si a planetei pe care zilnic o chinuim apasandu-ne din ce in ce mai tare spre miezul ei concomitent cu afinitatea catre respingerea divinului, adica afinitatea catre demon. Suntem niste fiinte satanizate, tindem catre pacat, catre inovatii, nu ne mai saturam sa sapam unde ar trebui sa acoperim cat mai mult posibil. Nu obosim cand e timpul sa ranim, sa ne satisfacem dorintele, fara a baga de seama sau fara a voi sa dam importanta partii care sufera. Suntem o adunatura de infometati de libertate, insetati de sangele victoriei care duce la vid, vidul mintii noastre al carei abis iese la suprafata pe zi ce trece.
Devastam paduri, campii, construim, demolam, ne impuscam, ne uram, ne condamnam inimile, fundamentalul, ne renegam indreptatirea de a vietui caci ne vom autodizolva in propriile fieri. Devastam cerul, Pamantul, ne strivim creierele cu sentimente diabolice. Vrem sa atingem apogeul infernului, sa avem calauza un spirit negru ce ne ridica la rangul de neutrii. Dar ce ar fi sa acceptam ca prin notiunea noastra de om, suntem meniti sa trecem prin anumite probe? Ce ar fi sa realizam ca civilitatiile care au disparut au luptat pentru desavarsirea speciei lasandu-ne un drum facil de urmat? Ce ar fi sa ne respectam stramosii nelegiuiti prin aspritatea si spiritul lor neinduplecabil insa intr-un scop binevoitor, adresat noua?
Nu stiu ce credeti voi..daca din intamplare, treceti prin sufragerie si parintii se uita ursuzi in televizorul tumultos, impietriti, uimiti, aveti un impuls sa aflati de ce? Intr-o scurta explicatie, Marele Razboi s-a pornit iar primele victime sunt primii care il vor sprijinii, primii care nu se accepta ce sunt deopotriva, niste monstrii trimisi din exterior, unicul lor temei fiind declansarea unui buton de autodistrugere. Urmeaza cei slabi, in principiu, cei care slujesc eternitatii, spiritului impacat, impletit de armonie, pace, iubire, resemnati si aparent privilegiati de ceva inexistent, un Dumnezeu comun care in fond nu e decat o imagine care sa-i scuteasca de realitatea dura. Si chiar daca am ramas ultimii, cei care stim de ce urcam pe o franghie care sta sa se rupa in 2, cei care vedem in cer un infinit marginit, cei care stim cat de curand vom sfarsi, vom resimti cel mai barbar eveniment din toata istoria Universului psihologic, fiziologic si generalizat al unui Tot nelimitat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu